miercuri, 28 martie 2012

BIOFIZICA 23.03.2012


                     

  TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT)

-foloseste razele X pt a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului
-in timpul investigatiei, pacientul va sta intins pe o suprafata plana (pe o masa) ce e legata la scanner (acesta are forma cilindrica)
-scannerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreste investigate
-o parte a aparatului e mobila astfel incat poate prelua imagini din mai multe pozitii, imagini ce vor fi memorate intr-un computer.
-CT e folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum toracele, adomenul, pelvisul, craniul si membrele. De asemenea poate realiza imagini ale organelor precum : ficatul, pancreasul, intestinele, rinichii, glandele suprarenale, plamanii, inima. De asemenea ofera informatii asupra vaselor de sange, asupra oaselor, si asupra coloanei vertebrale.
-in timpul scanarii se poate folosi si fluoroscopia, metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X pentru a vizualiza motilitatea (miscarea) si aspectul diferitelor parti ale organismului.
         O substanta iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structuri ale organelor investigate. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin, pentru a duce la (a pune in evidenta) tumori sau alte afectiuni.
        Subst. de contrast poate fi administrata: intravenos, oral sau poate fi introdusa in alte parti ale organismului (ex. In rect) .
         Imaginile pot fi realizate inaintea administrarii subst. de contrast sau dupa.

  Indicatii
        CT e folosita pt  a studia diferitele parti ale corpului:
-toracele: diferite afectiuni ale plamanilor (ex tumori, chist, lichid pleural, caverne TBC; ale inimii; ale esofagului; ale arterei aorte
   *afectiuni descoperite: infectii, cancer pulmonar, embolie pulmonara, anevrisme, metastaze.

-abdomen: gasim chisturi(la ficat, rinichi); abcese; infectii; tumori; anevrisme; ganglion limfatici mariti; corpuri straine; hemoragii; boala inflamatorie intestinala; apendicita.

-tratul urinar: tumori; infectii; blocaje renale;
   * se poate face urografie CT care pune in evidenta foarte clar litiaza renala sau adenomul de prostata

-ficatul: hemoragii; tumori; cauza unui icter
       Pacientul trebuie sa indeparteze toate bijuteriile pe care le are si majoritatea hainelor inainte de investigatie. Lenjeria intima e de obicei mentinuta; in locul hainelor pacientul va purta un halat furnizat de catre spital.
       In timpul testului, pacientul va sta intins pe masa tomografului care e conectata la aparat.Masa aluneca in interiorul cilindrului , iar scannerul se va roti in jurul corpului pt a prelua imaginile. In timp ce masa culiseaza spre interiorul aparatului , pacientul va auzi un zumzet specific. Pe durata investigatiei, pacientul trebuie sa stea nemiscat. De asemenea pacientul va ramane singur in camera unde e situat tomograful, insa va fi urmarit printr-o fereastra de catre technician si i se va vorbi prin intermediul unui speaker.
       Daca e necesara folosirea substantei de contrast aceasta se poate administra:
-intravenos: la nivelul bratului (pt investigarea toracelui, abdomenului, pelvisului)
-oral
-intrarectal(printr-un tub)
-intravezical
-prin injectii la nivelul articulatiilor
        Un CT dureaza in medie 30-60 minute dar se poate prelungi pana la 2 ore.Dupa efectuare investigatiei pacientul e sfatuit sa bea cat mai multe lichide pt a grabi eliminarea substantei de contrast din organism.
    *De retinut !!!
-CT nu e dureros
-pozitia in care va sta intins poate fi incomoda si camera poate fi racoroasa
-unii pacienti se simt incomfortabil in interiorul cilindrului (se poate administra un sedativ)
-se monteaza o branula pt eventualitatea utilizarii subst. de contrast
-pacientul va simti o mica intepatura
-subst. de contrast poate da o senzatie de caldura si un gust metalic in gura
-poate aparea senzatia de greata sau dureri de cap
   *toate aceste senzatii ,pacientul trebuie sa le comunice medicului sau tehnicianului

Riscuri
-reactie alergica la subst. de contrast
-la pacientii diabetici in tratament cu metformin, subst de contrast poate produce problem -> medical va recomanda oprirea tratamentului cu metformin
-exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT din cauza utilizarii razelor X. Riscul e mai mare la copii si la persoanele care au avut multiple examinari cu raze X in antecedente
          Rezultatele complete vor fi comunicate pacientului in 1-2 zile dupa investigatie
          Dupa efectuarea investigatiei radiologul va interpreta imaginile si va comunica rezultatul.

Subiecte test SEMIOLOGIE 02.04.2012

Anamneza pacientului (enumeram) antecedente 4,5
Examenul obiectiv: inspectia, palparea, percutia(clasificare), ascultatia
Atitudine antalgica, antidispneinizante, antitusive
Mimica, faciesul (in boli respiratorii, cardiovasculare digestive metabolism parkinson si diabet)
Factorii de tegumentare (enumerare)  paloarea si cauze, cianoza si clasificare(centrala si periferica), icterul(hepatita)
hipercromia, hipocromia, acromia

SOCIOLOGIE 26.03.2012

Grupul de munca
Grupul de munca reprezinta totalitatea persoanelor care au un sef comun si care interactioneaza direct in procesul muncii si al unei activitati
Cooperarea si competitia
Sunt procese de grup studiate mai ales in relatie cu eficienta si productivitatea grupului
Cooperarea  se bazeaza pe coordonarea eforturilor individuale pentru atingerea unui scop comun.
Accentuarea aspectului de cooperare in colectiv a generat termenul de colectivism
Colectivismul exprima colaborarea solidaritatea unitatea de interese implicand subordonarea intereselor de orin personal celor generale colectivul avand grija sa satisfaca in egala masura interesele tutor
In ceea ce priveste competitia aceasta sporeste eficienta productiva in grup. Ea presupune in schimb concentrarea eforturilor proprii in dorinta atingerii scopului, indivizii implicati in competitie fiind preocupati in primul rand de obtinerea rezultatelor dorite si mai putin de comportamentul rivalilor. Competitia este o sursa de anxietate frustrare si conflicte nevrotice
Ponderata ca intensitate competitia re3prezinta un mecanism de stimulare a conduitelor individuale si grupale o forta care mobilizeaza dezvoltarea si mentinerea unui standard ridicat de activism eficienta si aspiratii de grup
Conducerea este chemata sa asigure organizarea eforturilor si directionarea lor spre teluri propuse.
O functie de conducere se poate defini ptrin-un ansamblu de activitati desfasurate in vederea atingerii aceluias obiectiv:
-a prevedea (a studia si intocmi proiecte)
-a decide si/sau realiza (a face alegeri si optiuni)
-a da dispozitii si ordine
-a coordona (a comunica si a face sinteze)
-a controla (a compara obiectivele cu rezultatele obtinute)
Functiile grupurilor de munca
Grupul de munca indeplineste 2 categorii mari de functii:
-productive
-sociale
A. Functiile productive
-se referea la modul in care acestea functionaeaza in cadrul mai larg al procesului de productie de bunuri sau servicii
-pentru realizarea   activitatii productive este nevoe de o serie de operatii precum: diviziunea muncii, distribuirea rolurilor, distribuirea sarcinilor, conducerea activitatilor, controlul activitatilor realizate
In activitatea colectiva exista 2 tipuri distincte de functii
1.Conducerea ierarhic autorizata caracterizata prin separarea stricta a nivelului de conducere de nivelul de executie
2.Conducerea demaratica se caracterizeaza prin faptul ca functiile de conducere sunt larf difuzate in cadrul grupului de munca
B. Functiile sociale
Exista 2 functii sociale:
-social emotionala in care grupul reprezinta un suport reciproc este un teren de confruntare si verificare a propriilor sentimente si conceptii. In situatii de amenintare si frustrare aceasta functie conduce spre nevoia de asociere cu ceilalti membri ai grupului
-generare s impunere de norme: in orice grup in mod spontan se cristalizeaza norme de comportament si se dezvolta presiuni spre conformitate
*Concluzii privitoare la presiunea spre conformitate exercitata de grup
-cu cat mai atractiv este grupul pentru membrii sai cu atat este mai probabil ca fiecare membru al grupului sa-si modifice punctul de vedere si comportamentul in conformitate cu normele grupului
-daca o persoana nu se conformeaza este probabil ca grupul o va respinge si cu cat grupul este mai atractiv pentru membrii sai cu atat mai firm va fi respinsa persoana
-respingerea este mai probabil sa se petreaca atunci cand ea are loc in legatura cu un fapt foarte important pentru intregul grup
Conditiile constituirii unor colective de munca active si responsabile
1. Conditiile individuale
a) o anumita omogenitate profesionala si morala a membrilor colectivului este o conditie necesara
-diferentele de pregatire profestionala generealza dificultati in realizarea coliziunii grupului
b) cel mai important aspect este gradul de interiorizare a obiectivelor generale
c) importanta este si atitudinea in relatiile reciproce
-stima respectul si sprijinul reciproc sunt foarte importante
2. Conditii organizatorice
- un colectiv de munca omogen cu orientarea pozitiva fata de munca nu poate sa se cristalizeze decat in cadrul unei organizari  rationale a muncii
3. Conditii de participare
-activitatea in colectiv presupune deprinderea de a stabili relatii de cooperare cu ceilalti de formulare si sustinere a punctului propriu de vedere de a comunica si a realiza un consens cu ceilalti
-participarea inseamna implicarea subiectiva a individului prin atitudine cunostinte aspiratii si convingeri  pe care le are la activitatea grupului
-participarea efectiva este dovada integrarii sociale si asigura implinirea nevoii de apartenenta
-participarea exprima identificarea individului cu universul valorilor de grup

SOCIOLOGIE 20.03.2012

Tipologia familiei
Fiecare societate are un anumit sistem familial. Sistemele familiale se diferentiaza intre ele dupa gradul de cuprindere a grupului, forma in care este transmisa mostenirea modul de stabilire a rezidentei noilor cupluir, modul de exercitare a autoritaii
a) Gradul de  cuprindere
Familia poate fi
-nucleara: limitata la 2 adulti care traiesc impreuna si copii lor naturali sau adoptati
-extinsa: cuprinzand un numar mare de rude de sange
Dupa acelasi criteriu al gradului de cuprindere mentionam si clanurile ca si grupuri de persoane in care membrii grupului se considera descendentii aceluias stramos.
Ele sunt percepute de altii drept colectivitati cu identitate distincta
Membrii aceluiasi clan impartasesc aceleasi credinte au obligatii economice unii fata de altii si traiesc in aceeasi arie.
Fiecare clan are un consiliu al batranilor intelepti care au rolul de a gasi solutii pentru problemele intregului grup
b) Forma de transmitere a mostenirii
Proprietate, numele
Sistemele familiale sunt de 3 feluri:
-patriliniare
-matriliniare
-biliniare
 c) Dupa modul de stabilire a rezidentei:
-exista sistemul patrilocal (noul cuplu isi stabileste resedinta in familia sau comunitatea din care a venit sotul)
-sistemul matrilocal: noul cuplu isi stabileste resedinta in familia  sau comunitatea din care a venit sotia
-sistemul neolocal: fixarea se face in afara familiilor sau omunitatilor din care provin sotii
d) Dupa exercitarea autoritatii
Sistemele familiale pot fi:
-patriarhale: autoritatea este detinuta de barbatul cel mai in varsta sau de sot
-matriarhale: autoritatea este detinuta de catre femeia cea mai in varsta sau de sotie
-egalitare: puterea si autoritatea sunt relativ egale distribuite intre sot si sotie

Tipuri de mariaj
In societatile de tip european familia este asociata cu o casatorie monogama
Poligamia este un tip de casatorie care permite barbatului sau femeii sa aibe mai multi partereni/partenere ca soti/sotii. Poligamia cunoaste 2 variante:
-poliandria: cand o femeie are mai multi soti
-poligamia: un barbat are mai multe sotii in acelasi timp

Functiile familiei
-functia biologica
Prima functie a familiei este una biologica
-functia economica fara de care nu este posibila existenta sociala
-functia de sprijin emotional : de fundal socio=afectiv. Familia asigura sprijin la nevoie protectie materiala si spirituala, ingrijire, dragoste si sentiment de securiate
- functia cultural-educativa: prin aceasta functie iesim din sfera trebuintelor materiale directe, familia asigurand si socializarea copiilor
-functia juridica: vizeaza raporturile juridice de rudenie si paternitate

Piramida lui Maslow (pornind numerotarea de la baza la varf)
 1.(baza) apa, aer, hrana, somn
 2. siguranta si securitate
 3. iubire si apartenenta
 4. incredere in sine si in cei din jur
 5. (varf) trebuinte de autorealizare exprimata prin anumite valori ca si: adevar, bunatate, frumusete, perfectiune, bogatie, ordine

Familia in societatea contemporana
Principalele realitati resimtite in viata familiei contemporane ar fi:
1. Cresterea ponderii femeilor angajate in afara gospodariei acest fenomen fiind unul controversat avand implicatii pozitive si negative.
Implicatii pozitive
-cresterea independentei economice a femeilor
-egalizarea pozitiilor de putere si autoritate in familie
-posibilitatea de a avea o cariera profesionala si cu prestigiu
-cresterea gradului de confort psihic
-cresterea avutiei sociale si a bunastarii familiilor
-sporirea ofertelor de munca pe piata muncii
Implicatii negative:
-viata de familie devine mai saraca
-apar probleme in supravegherea copiilor
-supraincarcarea femeilor cu munca atat in gospodarie cat si munca extrafamiliala
-apar conflicte de roluri in cadrul familiei
2. Fiecare partener isi urmareste propria cariera profestionala
Adeseori in urma acestui proces apare familia migranta(sotii locuiesc in localitatile unde lucreaza si se intalnesc periodic)
3. Divortialitatea este un alt fenomen major aparut in familiile contemporane

Dinamica familei contemporane
Prezinta  aspecte similare in diferite societati
-scaderea ponderii casatoriilor
-cresterea varstei medii la casatorie
-cresterea ponderii persoanelor celibatare tinere
-cresterea ratei divorturilor si a recasatoririlor
-cresterea numarului de femei casatorite cu activitate extrafamiliara permanenta
-cresterea aportului serviciilor sociale la ingrijirea copiilor
-redistribuirea rolurilor si sarcinilor in familie implicit a puterii si autoritatii intre soti
-cresterea ponderii cuplurilor in care unul sau chiar ambii parteneri au relatii extramaritale rezulta cresterea ponderii nasterilor in afara casatoriilor legale
-amanarea fertilitatii cuplurilor pana in momentul in care cariera profesionala e bine definita rezultand scaderea numarului de copii

Modele alternative vietii de familie
1.Celibatul (viata de unul singur)
Factorii care conduc la alegerea modului de viata de unul singur sunt urmatorii
-dorinta unei cariere profesionale
-tendinta indivizilor de a se casatori la o vreme tarzie
-fuga de responsabilitate
-cresterea ratei divorturilor de unde rezulta teama de a se casatori
2.Coabitarea consensuala (concubinaj)
Este o forma de cuplu a unor persoane de sexe diferite care convietuiescc fara a fi casatorite
3.Casatoria fara copii
-motivele economice
-dorinta unui stil de viata liber
-frica de responsabilitatea de a fi parinte
-cariera profesionala
4.Casatoriile mono-parentale
Familiile monoparentale se refera la familiile formate dintr0un singur parinte si copii acestuia. Aceste familii sunt in cea mai mare parte rezultat al divorturilor al deceselor unuia dintre parteneri, adoptia realizata de o persoana necasatorita sau nasterea in afara casatoriei.
5.Familiile reconstituite
-reprezinta modelele de convietuire in care partenerii au mai fost casatoriti si au copii din casatoriile anterioare
6.Familiile reorganizate
Se aseamana cu cele reconstituite insa ceea ce le deosebeste in mod special este faptul ca cel putin un partener nu are copii din casatoria anterioara
7.Vaduvia
Este rezultatul decesului unuia dintre partenerii de viata din cadrul casatoriei monogame

EMBRIOLOGIE 26.03.2012

Sindromul Patau (trisomia 13)
Incidenta trisomiei 13 este de 1 la 5000 de nou-nascuti vii cu un efect de varsta materna manifestat cu cat femeia este mai in varsta riscul este mai mare
-Hipertelorism, microftalmie, despicatura labio-palatina, 
-urechile normale ca marime si pozitie
-defecte ale scalpului
-piele abundenta la nivelul cefei
-pumn inclestat
-pliu simian- numai 1 pliu in palma transversal - aprox 60%
-polidactilie- degete in plus
-calcai proeminent (marit  iesit in afara)
-criptorhidie
-malformatiile de cord sunt obisnuite
Evolutie:
-50% dini cazuri decedeaza in prima luna
-70% mor inaintea varstei dee 6 luni
-10% traiesc sau supravietuiesc pana la varsta de un an
Genetica:
non-disfunctia fie in prima fie in a doua diviziune meiotica la oricare dintre parinti poate determina boala
Riscul de recurenta este mai mic de 1%

Sindromul Edwards (trisomia 18)
Incidenta trisomiei 18 este de 1 la 3000 de nou nascuti cu efectul varstei materne. Incidenta de conceptie este mult mai mare ,95% din fetiii afectati fiind avortati  spontan. La nastere se remarca ca preponderenta feminina care poate reflecta un exces al avorturilor spontane la baietii afectati
Trasaturi clinice:
-greutate mica la nastere
-o forma caracteristica a craniului cu barbie mica si osul occipital proeminent bombat
-urechi jos inserate si malformate
-pumn inclestat cu indexul si degetul mic peste degetele 3 si 4
-criptorhidie - nu coboara testiculele in scrot
-stern scurt
-dermatoglife- arcurile de pe pielea degetelor care dau amprenta (arata o proeminenta a arcurilor precum si uneori este prezent plicul simian)
-malformatiile inimii rinichiului si a altor organe este frecvent
-30% din bolnavi mor in prima luna de viata
-10% traiesc pana la varsta de 1 an si acestia vor prezenta o grava intarziere in dezvoltarea neuro-psihica
Genetica:
non disfunctia fie in prima fie in a doua divizie meiotica la orica tip de parinti determina boala

Sindromul Turner (monosomia X)
- incidenta generala este de 1 la 5000 fetite nascute (X-O)
-frecventa la conceptie este mult mai mare dar 99% dintre feti sunt avortati spontan
Trasaturi clinice
-in perioada de nou-nascut diagnosticul poate fi sugerat de pielea abundenta in exces la nivelul gatului 
-cel mai adesea insa diagnosticul este pus mult mai tarziu cu ocazia investigatiilor cerute pentru statura mica sa pt o amenoree primara (fara ciclu)
-statura mica proportionata este aparenta inca din prima copilarie
-toracele este latit cu mameloanele indepartate
-insertia occipitala a parului este coborata iar gatul poate fi palmat
unghiile sunt hipoplastice si nevii (alunite) pigmentari multipli sunt obisnuiti
-ovarele se dezvolta normal inaintea varstei de 15 saptamani  de gestatie dar ele tind sa degenereze si sa dispara astfel incat la nastere ele vor fi reprezentate de niste bandelete fibroase ceea ce va duce la lipsa dezvoltarii caracterelor sexuale secundare
-uneori degenerescenta ovariana este incompleta si atunci po aparea menstre pentru cateva luni
-cu totul exceptional au fosst descrise sarcini la aceset fetite
-malformatiile congenitale de corp mai ales defectul septal atrial sunt prezente in circa 20% din cazuri
Evolutie
Statura mica devine evidenta din copilarie iar statura finala a adultilor se situeaza intre 125-145cm
Inteligentna si speranta de viata sunt in general normale. Tratamentul de substitutie cu hormoni estrogeni ar trebui instituit de la adolescenta pentru a induce dezvoltarea caracterekir sexuale secundare si pentru prevenirea pe termen lung a osteoporozei dar aceasta nu va infulenta nici statura finala si nici infertilitatea 
Genetica
-monosomia X poate fi rezultatul non-disjunctiei la oricare din parinti
-in 75% din cazurile de monosomie X este prezent cromozomul X matern ceea ce inseamna ca acest defect apare mai degraba in spermatogeneza
-riscul de recurenta nu este crescut fata de populatia generala

joi, 22 martie 2012

BIOFIZICA 16.03.2012

Radioterapia externa (transcutanata) face apel la 2 tipuri de radiatii ionizante:
-radiatii electromagnetice (radiatii X si Y)
-radiatii constituite din particule elementare infinite (electroni, protoni, neutroni)
Radioterapia utilizeaza 2 tipuri de surse de radiatii:
-radioelemente: elemente radioactive in sine (cobalt 50) care sunt adesea izotopi radioactivi ai unei substante
-aparate (acceleratori de particule) care pun in miscare paritculele elementare si trimit spre bolnav ori aceste particule ori radiatii pe care acestea le produc

Indicatii
-in doze slabe radioterapia are un efect antiiflamator utilizat uneori in tratamentul zonei-zoster sau al cicatricilor keloide
-indicatia principala a utilizarii radioterapiei este cancerul. O radioterapie are drept obiectiv furnizarea unei doze suficiente pentru a trata tumora dar in acelasi timp sa protejeze organele invecinate
-radiatiile ionizante (doza absorbita este exprimata in gray) actioneaza distrugand capaitatea de diviziune a celulor canceroase ceea ce duce la moartea acestora. Celulele sanatoase sunt afectate si ele dar au o capacitate de restaurare mai mare
-actioneaza anticanceroasa a radiatiilor este utilizata in mod izolat sau asociata cu alte metode: chirugia, chimioterapia(citostatice)
ex: radiochimioterapie (administrarea simultana a radiatliilor si a citostaticelor. Se foloseste pentru tratarea carcinomului epidemoid al faringelui, bronhiilor etc)
-radioterapia preoperatorie= iradierea unei tumori pentru a-i scadea volumul si pentru a fi mai usor abordul chirurgical
-radioterapia corporala totala: pentru a pregati o grefa de maduva osoasa pentru transplant in leucemii

Desfasurare
Bolnavul este dezbracat, culcat intr-o pozitie care permite iradierea si pacientul este tinut nemiscat. Tratamentul este nedureros si nu dureaza mai mult de cateva minute.
Sunt insemnate pe piele anumite repere care permit sa se pozitioneze de fiecare data aparatele pentru o noua sedinta.
Tratamentul cu doze mici este in general zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi pentru a-i ameliora eficacitatea in anumite cancere (faringe si laringe)
Tratamentul dureaza 4-8 saptamani fara sa fie obligatorie spitalizarea

Reactii adverse
-sunt cauzate de atingerea celulelor sanatoase. Avem 2 tipuri de reactie
I reactii precoce: radiodermita acuta (roseata cutanata, depilare) hipoplazia medulara (nu se mai produc celule sangvine). Aceste reactii sunt reversibile
II reactii tardive: apar dupa mai multi ani si sunt greu reversibile
ex: radiodermita cronica, fibroza pulmonara, la copii o intarziere a cresterii, aparitia unor noi canere, menopauza precoce, sterilitate, pot aparea mutatii la nivelul celulelor sexuale care se pot transmite urmasilor.
Prevenirea pe cat posibil a acestor reactii adverse se face prin urmatoarele:
-doza de radiatie sa fie cat mai mica
-suprafata corporala iradiata sa fie cat mai redusa
-diminuarea dozelor/sedinta
-cresterea in schimb a numarului de sedinte

NURSING 21.03.2012

Regiunea de electie
Este treimea mijlocie a fetei interioare a antebratului, dezinfectata in prealalbil. Acul folosit pentru IDR trebuie sa fie subtire, bine ascutit cu bizou scurt. Injectarea trebuie sa fie strict intradermica altfel ar putea sa iasa o reactie falsa in momentul citirii rezultatului.
Consideram ca tehnica a fost corecta daca in momentul introducerii lichidului apare o bula alba de edem cu un diametru de 5-6 mm persistenta timp de 10 min.
Daca nu apare bula retragem acul si incercam o noua tehnica pe acelasi brat la aprox 10 cm distanta sau pe celalalt brat.
Pana la citirea reactiei avertizam pacientul sa nu se scarpine la locul injectarii si sa protejeze locul de diferite iritatii.
Citirea si interpretarea reactiei se face la 48-72h dupa inoculare notandu-se in mm diametrul transversal maxim al zonei indurate cat si aspectul ei.
Pacientii care prezinta reactii pana la 9 mm inclusiv vor fi supusi vaccinarii BCG. Existenta unei reactii de 10 mm sau mai mare la persoane in varsta de pana la 15 ani impunem examenul radiologic pulmonar. Persoanele la care reactia este absenta sau nu depaseste 9 mm se considera ca nu sunt infectate virulent de aceea impunem vaccinarea BCG

Injectia Intravenoasa (IV)
Este calea cea mai rapida cu efectul cel mai rapid. Se pot introduce substante iritante pentru tesuturi cu exceptia substantelor uleioase.
Locul de electie
Pentru alegerea locului de injectie IV examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
Evitam regiunile care prezinta:
-procese supurative (celulita, flegmon)
-piodermite
-egzeme
-nevralgii
Abordul venos poate fi periferic sau central
Abordul venos central intra in competenta medicului iar abordul venos periferic este de competenta asistentei
Alegerea tipului de abord se face in functie de starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare, tipul medicamentelor si efectul care il dorim, cantitatea de administrat cat si durata administrarii
Examinarea bratelor in vederea punctiei venoase o facem in urmatoarea ordine:
-plica cotului
-fata interna a antebratului
-fata dorsala a mainii
La sugari si nou nascuti se pot folosi si venele epicraniene sau maleolare interne

Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor :
-aplicarea garoului
-bratul in extensie cu pumnul strans
-masarea bratului pacientului dinspre pumn inspre plica cotului
-tapotam locul
-incalzim bratul pacientului (sub jet de apa calda)
-efectuarea miscarilor de inchidrere si deschidere a pumnului

Utilizarea garoului
-se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului unde vrem sa punctionam
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa dar nu pe cea arteriala, pulsul sa ramana astfel perceptibil la artera radiala
-in cazul in care bratul se cianozeaza slabim garoul sau chiar ii dam drumul pentru a recricula bratul, apoil il strangem din nou dar cu atentie

Efectuarea injectiei
Pozitia pacientului este obligatoriu in decubit dorsal sau lateral
Injectia IV nu se face in pozitia sezanda!!!
Asistenta se pozitioneaza vis-a-vis de pacient, alegem locul punctiei si il dezinfectam. E interzis a mai palpa vena dupa dezinfectie. Mentinem bratul pacientului inclinat in jos, intindem pielea pacientului si fixam vena cu mana stanga asezata astfel incat policele sa fie la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand o miscare de traciune si compresie in jos aspura tesuturilor vecine
Patrundem cu acul montat la seringa in lumenul vasului. Dupa ce am patruns aspiram sange ca sa ne verificam pozitia si putem sa inaintam pentru o mai buna fixare in vena aproximativ 1-2 cm
Desfacem garoul cu mana stanga, mentinem seringa cu mana dreapta iar cu mana stanga ne putem ajuta tinand policele si indicele pe amboul seringii
Injectam lent solutia verificand din cand in cand prin aspirare pozitia acului in vena
In cazul pacientilor agitati sau al celor care au tratament perfuzabil de 2 sau 3 ori pe zi timp de mai multe zile se poate folosi branula
Branula este formata dintr-o canula flexibila(ce va fi mentinuta mai mult timp in lumenul vasului) si unitatea prevazuta cu mandrenul si dispozitiv transaprent pentru observarea picaturilor de sange
Branula este atraumatica si perfect adaptata pentru orientarea si fixarea ei pe traseul venos fara a risca vatamarea venei
Tipul de branula se selecteaza in functie de starea anatomica a venelor si in functie de solutia care o avem de perfuzat
ex: sol vascoase (transfuzia de sange) precum si substantele de contrast care au o anume vascozitate necesita branula de calibru mai mare

Tehnica introducerii branulei/cateterului IV
Este aceeasi ca si la punctionarea cu un ac adaptat la seringa cu deosebirea ca in momentul in care am patruns in vena si se vizualizeaza prin aparitia picaturilor de sange in dispozitivul transpraent ne oprim din inaintat retragem mandrenul aproximativ 0.5 cm si apoi inaintam cu branula de-a lungul vasului extragand apoi mandrenul. Mandrenul se pune in recipientul pentru deseuri taietoare/intepatoare si conectam rapid seringa cu solutie medicamentoasa
Branula se fixeaza cu leucoplast iar dupa injectare cu mana stanga apasam cu indicele mediusul si inelarul apasand traseul venos deasupra branulei si inchidem cu capacelul prevazut
Pentru o mai buna utilizare a branulei dupa injectare se poate introduce 0.1 ml solutie din dilutia 0.1 ml heparina + 10 ml ser

Complicatii posibile
Durere vie la inteparea pielii avand grija ca in acest moment pacientul sa nu miste bratul
Embolia gazoasa in cazul introducerii unei catitati mai mari de 2 cm cubi
Hematom sau revarsari sangvine prin strapungerea venei sau retragerea acului sau datorita mentinerii mai mult timp a garoului nedesfacut. In cazul in care apare hematomul vom extrage acul si vom invita pacientul sa tina apasat aproximativ 5 minute
Tumefierea tesutului prin introducerea substantei in afara venei ceea ce poate duce pana la necroza de tesuturi
Flebalgia care se manifesta prin durere vie datorita injectarii rapide a unor substante iritante pentru vene
Valuri de caldura si senzatia de uscaciune in gat
Hiperteniunea prin injectarea prea rapida a solutiei medicamentoase
Ameteli, lipotimie, colaps caz in care intrerupem imediat administrarea si anuntam medicul
Embolia grasoasa prin injectarea unei substante uleioase si care duce la decesul pacientului
Punctionarea unei artere si injectarea substantei in artera care poate sa duca la durere exacerbata la nivelul extremitatii mainii., cianozarea degetelor; se intrerupe imediat administrarea

NURSING 20.03.2012

Sunt mai multe tipuri de insulina:
Insuline rapide:
-HumulinR
-HumulinN
-Actrapid
Insuline lente:
-Levemir
-Lantus
Insulinele sunt de 2 tipuri vis-a-vis de concentratiile lor:
-40u/ml
-100u/ml
In mod obisnuit folosim la fiecare tip de insulina, seringa gradata special pentru ea
-seringa cu 40 gradatii/ml pt insulina de 40 u/ml
-seringa cu 100gradatii/ml pt insulina de 100 u/ml
Atentie la folosirea corecta a seringilor, greselile putand duce la hipoglicemie sau la cresterea glicemiei pana la coma diabetica.
Insulinele mai pot fi clare sau tubluri (suspensie de insulina)
Insulina in suspensie inainte de folosire trebuie agitata
In mod normal dupa injectarea solutiei de insulina, acele si seringile se arunca.
Pregatirea insulinei:
Verificam intotdeauna concentratia insulinei sa fie pregatita in seringa cu gradatia potrivita, verificam valabilitatea seringii si a insulinei, aspiram in seringa un volum de aer cu doza de insulina pe care trebuie sa o injectam, introducem acul in flaconul de insulina si introducem aerul, apoi intoarcem flaconul si seringa si extragem acul din flacon. Inainte de a extrage verificam daca nu sunt bule de aer, dezinfectam zona si asteptam cateva secunde pentru uscarea zonei, formam pliul, introducem acul exact ca la injectia subcutanata, injectam insulina impingand pistonl la maxim, scoatem acul pe directia pe care am introdus dupa care apasam usor locul fara masare, alternam zonele de administrare a insulinei pentru a nu crea noduli, iritatii, hematoame.
Fiecare diabetic insulino-dependent trebuie tratat individual
Medicul prescrie: tipul de insulina, doza, numarul de injectii/zi, intervalul, modificari in alimentatie, schimbari ale programului de lucru. alte medicamente care le ia in afara de insulina, exercitiile fizice, gimnastica, conduita pre-natala si post-natala a unei femei cu diabet, folosirea penurilor pentru administrare.
HIPOGLICEMIA- scaderea glicemiei sub valorile normale
Poate fi provocata de:
-o doza prea mare de insulina
-absenta mancarii
-efortul prelungit sau munca in exces
-o boala sau o invectie care prezinta in simpotmatologie diaree sau varsaturi
-consumul de bauturi alcoolice, interactiuni cu alte medicamente, schimbarea insulinei
Simpotmele unei hipoglicemii usoare sau moderate
-transpiratii reci, abundente
-tulburari de somn
-ameteala
-palpitatii
-vedere incetosata
-tremuraturi
-vorbire neclara
-foame
-agitatie
-iritabilitate
-senzatie de furnicaturi in maini
-comportament anormal
-miscari nesigure
-delir
-schimbari de personalitate
-dureri de cap
-somnolenta
Simpotmele unei hipoglicemii severe
-Incapacitate de orientare
-convulsii
-pierderea cunostintei
-chiar moarte
Fiecare episod de hipoglicemie afecteaza creierul
Hiperglicemia si acidoza diabetica
HIPERGLICEMIA -cresterea glucozei in sange peste limitele normale in cazul in care pacientul are prea putina insulina
Este data de:
-activitatea deficitara a pancreasului
-administrarea unor doze prea mici de insulina
-aport alimentar crescut in glucide
-febra sau infectii
Simpotmele hiperglicemiei
-senzatiile de ameteala
-facies rosiatic, vultos
-senzatie de sete
-pierderea poftei de mancare
Acidoza diabetica se semnaleaza prin :
-respiratie cu halena de fructe (de obicei mere coapte)
-testele de urina semnaleaza cresterea glucozei si a corpilor cetonici
Semnele severe ale hiperglicemiei
-respiratie ingreuiata
-puls accelerat
-pierderea cunostintei (coma diabetica)
-moarte

Alergia la insulina
poate fi locala prin:
-roseata, tumefiere, senzatie de mancarime locala, simptome care disipar dupa cateva zile de administrare
poate fi generalizata care este mai putin intalnita dar mult mai grava si poate da eruptii eritematoase pe tot corpul, amplitudine respiratorie scazanda, respiratie suieratoare (wheezing), scaderea tensiunii arteriale, soc anafilactic

Pastrarea insulinei
De regula insulina se pastreaza la frigider dar nu la congelator, dar e obligatoriu pastrarea insulinei la temperaturi care sa nu depaseasca 30 de grade
Daca a fost in prealabil inghetata nu se poate folosi si nici daca este expirata

Tratamentul cu anticoagulante
Ultimele studii spun ca la administrarea subcutanata a anticoagulantelor nu exista diferente de resorbtie in functie de locul de injectare
Cele mai uzuale tipuri de anticoagulante sunt : heparina, fraxiparina, calciparina, clexan
In afara de heparina toate celelalte se gasesc in seringi preumplute gradate. Heparina se gaseste in flacoane sau fiole de 5 ml, cu 25000u/flacon adica 5000u/ml
Procedee de injectare
Heparina poate fi administrata :
-intramuscular
-intravenos
-subcutanat
Fraxiparina, Calciparina, etc sunt administrate pe cale subcutanata.Injectarea intramusculara e contraindicata.
Pentru administrarea anticoagulantelor subcutanat aceste trebuie sa fie foarte subtiri si cu o lungime de aproxim 12mm. La administrarea intramusculara a anticoagulantelor acul trebuie sa fie subtire cu o lungime corespunzatoare cu injectia intramusculara 4.5-5 mm
Anticoagulantele se administreaza in profilaxia trombozei venoase si la pacientii cu operatii chirurgicale sau care stau multa vreme in repauz si in chirurgia ortopedica
Reactii la anticoagulant
Nu se recomanda urmatoarele asocieri:
-cu aspirina sau derivati ai aspirinei
-cu antipiretice (paracetamolul si cele care scad febra)
-antiinflamatoare (dau iritatii gastrice)
Este obligatoriu controlul timpului de protombina care arata gradul de coagulare

Tratamentul cu interferon
Interferonul sau betaferonul sunt tratamente indicate in tratamentul sclerozei multiple hepatitei cronice cu virus B/C si care au ca efect cresterea raspunsului sistemului imunitar al pacientilor
de regula se gasesc in seringi preumplute si locul de electie este acelasi general valabil si la injectia subcutanata

Injectia Intradermica (in derm)
Scopul injectiei este explorator (intradermoreactia la tuberculina IDR), scop profilactic (vaccinar: BCG la sugari contra TBC), scop curativ (in desensibilizari in afectiuni alergice)
Locul de electie
IDR: fata antero-interna a antebratului sau fata postero-externa a bratului
Se evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi
Pozitia pacientului este decubit dorsal sau sezand
Dezinfectam fata interna a antebratului, seringa incarcata cu soluti si ac o tinem in mana dreapta intre police indice si median. cu mana stanga intindem si imobilizam pielea antebratului, patrundem cu acul in grosimea pielii avand ac cu bizou scurt si intreptat in sus si inaintam cu acul pana cand varful acului dispare complet, injectam solutia (de regula 0.1ml)
In locul in care am injectat se formeaza o papula palida cu aspectul "cojii de portocala"
La extragerea acului nu masam, nu apasam si o tehnica buna nu va produce sangerare la locul intepaturii
Complicatii posibile:
-refularea solutiei injectate cand bizoul acului e intrat partial
-tumefactia stratului subcutanat si lipsa papulei
-lipotimie sau stare de soc cand pacientul e alergic
-necroza a unei portiuni de tegument prin reactia intensa la locul injectiei

Intradermoreactia la tuberculina
Se face prin injectarea in derm a 0.1 ml sol de tuberculina purificata(PPD)
Solutiile de PPD sunt limpezi si incolore. Testarea se foloseste pentru tesstarea tuberculozei si selectarea persoanelor ce urmeaza a fi vaccinate cu vaccin BCG. Reactia se citeste la 48-72h dupa inoculare

EMBRIOLOGIE 19.03.2012

In patologia prenatala se vorbeste frecvent de boli congenitale ereditare si familiale
-termenul congenital inseamna prezenta anomaliei la nastere si nu este sinonim cu ereditare
-malformatiile/bolile congenitale prezente la nastere pot fi determinate fie de factori genetici sau factori extrinseci din mediu
Bolile ereditare sunt consecinta unor mutatii genetice si se transmit sau se mostenesc
Termenul familial nu  este de asemenea sinonim cu ereditar sau genetic caci exista boli famliale produse de factori negenetici.
Rahitismul carential comun, hipovitaminic poate avea caracter de boala familiala dar nu pe baze ereditare ci prin actiunea acelorasi factori de mediu la mai multi membri ai aceleiasi familii

Sindormul Down
Este cea mai frecventa, cea mai cunoscuta si cea mai bine studiata anomalie cromozomiala
Este cunoscuta de mai bine de 100 de ani (1866) cand a fost pentru prima data descrisa de medicul londonez Langdon
Incidenta (frecventa) generala la nastere a trisomiei 21 este de 1 la 700 de nou nascuti
Incidenta la conceptie este insa mult mai mare dar peste 60% dintre aceste sarcini sunt avortate spontan iar cel putin 20% dintre sarcini se termina cu nou-nascuti morti
Trisomia 21 = sindromul Down (21 21 21 cromozomi)
Cu cat mama este mai inaintata in varsta cu atat frecventa sindromului Down este mai mare astfel:
-sub 20 de ani->1% din nasteri
-intre 40-50 de ani-> 15% din nasteri
-la 50 de ani (>)-> frecventa 100%
Trasaturi clinice in sindromul Down
-in perioada prenatala o examinare atenta este sugestiva pentru diagnostic:
-nou nascului este somnolent, prezinta o hipotonie generalizata si o piele laxa in jurul gatului
-dismorfismul cranio-facial este caracteristic: brahicefalie (cap aproape rotund) occiput aplatizat , profil facial plat, nas mic, gura mica, limba cu aspect scrotal si protruzie(limba scoasa), urechi mici jos situate, maini scurte (prezinta in aproximativ 50% din cazuri un pliu palmar transvers unic- pliu simian), malformatii cardiace care apar in aprox 10% din cazuri
ex: deficit de sept ventricular
-statura mica. atrezie duodenala/anala
Atrezie=astupare sau neperforare a unui orificiu natural
-retardul mintal este cea mai serioasa si constanta complicatie
-IQ este de obicei sub 50
-in cazurile cu malformatii serioase combinate atrezii digestive si malformatii cardiace) decesul se produce in perioada de sugar in celelalte cazuri speranta de viata este putin mai mare*
-mersul si limbajul se dezvolta cu intarziere
-pubertatea este intarziata si deseori incompleta
-inaltimea adultilor rar depaseste 150cm
-dementa presenila survine de obicei pe la 40 de ani
-multi adulti afectati dezcolta spre sfarsitul vietii boala Altzhaimer
-cele mai multe (95%) cazuri sunt trisomii 21 liberi avand un cormozom 21 suplimentar
-se apreciaza ca 80% din totalitatea copiilor cu sindrom Down au cromozomul 21 suplimentar de provenienta materna iar 20% de provenienta paterna
-riscul de recurenta pentru parintii tineri care au deja un copil cu sindrom Down este un risc mic dar multe din aceste cupluri solicita cariotiparea fetala pentru urmatoarea sarcina




*pentru ca nu am fost la lectie nu garantez 100% pentru postarea aceasta desi termenii mai dificili i-am verificat intr-un dictionar medical. astept corectari de la cei cu lectii

SEMIOLOGIE 19.03.2012

-facies Basedowian: orivire fixa, speriata, ochi stralucitori exoftalmici, gusa, scadere ponderala, sensibilitate la caldura, pielea umeda si calda, tremuraturi fine ale degetelor sau membrelor superioare, insomnii; datorata hipersecretiei  tiroidinene
- facies hipotiroidian: fata rotunda cu aspect de "luna plina" de culoare palida, tegumente ingrosate, buze ingrosate, pleoape ingrosate, limba marita si ingrosata (macroglosie), bradilalie, voce aspra ragusita, sprancenele reduse, par uscat, rar , edeme ale membrelor inferioare.
5. Faciesul in boli de metabolism
-rubeoza diabetica: la nivelul pometilor culoare roz, fruntea roz, poate sa apara polidipsie, poliurie, polifagie, hiperglicemie
-faciesul din boala parkinson: trasaturi fixe, mimica inexpresiva, tremuraturi ale buzelor, ale mainilor
-etilism cronic (alcoolici): facies congestionat, rosu, nasul rosu intens hipertrofiat
-faciesul in tetanos (o boala grava caracterizata printr-o contractie permanenta si foarte dureroasa a muschilor)
-faciesul crispat: cutele fruntii incretite, gura ochiii si narile au aspect de om care rade tot timpul (risus sardonicus)
-faciesul in cloasma gravidica : la gravide aparitia unor pete neregulate maronii la nivelul fetei uneori galben-bruna

Modificari tegumentare de culoare
Culoarea tegumentelor depinde de urmatorii factori:
-cantitatea de melanina
-rasa (neagra, alba, galbena)
-gradul vascularizarii pielii
-concentratia de hemoglobina a sangelui
-varsta si sexul

1.Paloarea
Coloratia deschisa a pielii usoara tenta spre alb
Cauze:
-scaderea hemoglobinei sangvine(anemii)
-scaderea circulatiei cutanate
-lipotimia(lesin)
-scaderea melaninei: hipocromie tegumentara
Apreciere/dovedire clinica
-se compara palmele examinatorului cu cele ale bolnavului
- se examineaza patul unghial,mucoasa linguala si conjunctivala si lobul urechii
-cutele palmare daca devin albe si nu sunt roze arata un nivel de hemoglobina (sub 7) care necesita transfuzii de sange
Clasificare
Poate fi:
-generalizata acuta fiziologica
ex: spaima, rau de mare, expunere la frig, oboseala, abuz de tutun, alcool, cafea
-generalizata acuta patologica
ex: yahicardie paroxistica, puseu de hipertensiune, hemoragii acute, diaree cu deshidratare
-generalizata cronica fiziologica:
ex: apare prin hipocromie tegumentara (scaderea culorii), tenul bland
-generalizata conica patologica
ex: insuficienta aortica, scaderea hemobloginei sangvine (in hemoragii cronice, afectiuni renale cronice, neoplazii, TBC. insuficienta hepatica)
Aspectul palorii
-galbuie: ca si paiul sau lamaia o intalnim in icterul hemolitic (la ficat)
-teroasa: in insuficienta cronica renala, culoare pamantie
-alb ca varul: hemoragii masive
-paloare cu nuanta verzuie la fetele cu primul ciclu menstrual si varstnici cu cancer gastric
-nuanta cafelei cu lapte: endocardita bacteriana acuta

2.Roseata:
Inrosirea difuza a tegumentelor produsa prin vasodialatatie cutanata prin cresterea numarului de hematii si a cantitatii de oxihemoglobina
Clasificare
Poate fi :

  • de durata localizata:

- apare la nivelul fetei
ex: In etilismul cronic, diabetul zaharat, lupusul eritematos sistemic (pata de fluture pe fata)
- La palme si plante in ciroza hepatica

  • de durata generalizata
-in urticarie

  • trecatoare fiziologica
-expunere la caldura , soare , efort , emotii


  • trecatoare patologica
-stari de febra, boli febrile, eruptive (rubeola), intoxicatii cu monoxid ce carbon, arsuri

3. Cianoza
Coloratie albastra, violacee a teguementelor si mucoaselor determinata de cresterea cantitatii de hemoglobina pla peste 5gr% in sangele capilar sau aparitia de hemoglobina anormala
Clasificare
a) Cianoza centrala: oxigenarea redusa a sangelui la trecerea prin plamani, dilutia sangelui oxigenat prin amestec de sange venos
Cauze: cardiace, pulmonare, vasculare, respiratorii
b) Cianoza periferica: poate fi generalizata sau localizata
-generalizata: se produce prin flux sangvin incetinit prin staza
-localizata: prin obstructii pe artere sau vene
ex: tromboflebite si degeraturi
Cianoza centrala
1. tegumente calde
2 .afecteaza mucoasele si tegumentele
3. proba Levis pozitiva
4. proba impresiunii digitale: cianoza-paloare-cianoza
Cianoza periferica
1. tegumente reci
2. afecteaza numai tegumentele
3. proba Levis negativa
4. proba impresiunii digita;e: cianoza-paloare-roseaza-cianoza
c) Pseudocianoza: buze invinetite prin ingestia de mure, cirese sau date cu ruj
-echimoza post-traumatica
-intoxicatie cu medicamente cu antibiotice etc.
-intoxicatie cu aur, argint, arsenic
d) Cianoza hemoglobinica:
-este egala cu prezenta in sange a unor derivati anormali in sange

4.Icterul: colorarea in galben a tegumentelor si mucoaselor datorita impregnarii cu bilirubina care depaseste 1mg%
Caracteristici:
Respecta zonele depigmentate si cicatricile
-se insoteste de culori ale scaunului care va fi deschis si urinei de culoare inchisa
Clasificare
-icter hemolitic: producerea exclusiva de bilirubina libera prin hemoliza intensa
Cauze: Anemie hemolitica a copilului si intoxicatie cu ciuperci
-icterul hepatocelular: produs de lezarea celulara hepatica
ex: hepatita virala (B,C) factori toxici (alcool, medicamente)
-icterul obstructiv: consecinta a unei obstructii in scurgerea bilei in duoden
ex: litiaza coledociana(infectie), cancerul de cap de pancreas

5.Tulburari de pigmentare (discromie)
Def: Modificari de culoare a tegumentelor datorita unor perturbari a secretiei de melanina
Clasificare:

  • hipercromia: hiperpigmentare cutanata

-poate fi constitutionala(negri)
-efelidele
-patolofica(Adison) apar pete cafenii
-hemocromatoza: cresterea fierului

  • hipocromia
-tegumentele deschise la culoare sau complet decolorate
-congenitala: albinism
-dobandita: vitiligo

joi, 15 martie 2012

SOCIOLOGIE 12.03.12

1. Functia descriptiva rezulta din faptul ca cercetarile, lucrarile de sociologie incep prin a prezenta fenomenenel si procesele sociale mentionand dimensiunea, amploarea fenomenului, structura, evolutia.in timp precum si dispersia lor in spatiul geografic social. In literatura au existat preocupari de descriere a siocietatii chiar daca autorii nu au mentionat ca realizeaza o lucrare sociologica (ex:  Descrierea Moldovei de D. Cantemir). Din necesitatea de a descrie realitatea sociala s-a nascut chiar si o ramura distincta a sociologiei numita sociografia.
2. Functia explicativa
A cauta si a gasi care sunt cauzele sociale care generaza fenomenele studiate sau modificarile proceselor studiate
3. Functia aplicativa rezulta din faptul ca cele mai multe cercetari se realizeaza in scopul cunoasterii unor domenii ale socialului. Pentru cunoasterea dificultatilor si contradictiilor cu care se confrunta societatea, pentru a formula solutii de eliminare a acestor dificultati, sociologia ca stiinta s-a nasuct din necesitatea de a elimina anumite contradictii si dificultati din cadrul societatii. Ca urmare a functiei aplicative sociologia a fost tratata ca "inginerie sociala".
Incepand din anul 1930 in sociologia americana s-au dezvotat o multime de ramuri aplicative ale sociologiei (ex: sociologia muncii, industriala, educationala etc)
Sociologul nu este cel care ia decizii, el formuleaza  doar p
ropuneri privind optimizarea vietii sociale, intocmeste scenarii posibile in evolutia fenomenelor sociale.
4. Functia critica
Sociologia trebuie sa se orienteze in studiile sale catre acele domenii ale societatii care se confrunta cu greutati
5. Functia prognotica
Cunoscand cauzele care genereaza procesele sociale si fenomenele studiate, sociologul poate afla care sunt tendintele de viitor ale acestora.
6. Functia educativa  dervia din faptul ca majoritatea sociologilor isi desfasoara activitatea in institutii educationale (laboratoarele si scolile)

Sociologia colectivitatilor umane
I Colectivitati umane
1.Forme de asociere
Cele mai importante forme de asociere mentionate in sociologie sunt: multimea, colectivitatile statistice si sociale
-o multime de oameni este o colectie de indivizi care se afla in acelasi loc si in acelasi timp car nu au conexiuni unii cu altii (spital, cinema, piete, statii)
-colectivitatile statistice (categoriile sociale) sunt persoane clasificate impreuna pe baza unei particularitati comune (impartirea pe varste, profesie, venit)
-colectivitatea sociala: ansamblu de persoane reunite pentru a trai si/sau actiona in vederea realizarii unui scop comun indiferent daca acest scop a fost stabilit in mod voluntar de persoanele respective sau le-a fost impus.
2.Notiunea de grup social si caracteristicile sale definitorii
ex: familia, comnitati etnice, profesionale, clasele sociale,natiunea si altele
Definim grup uman un ansamblu de indivizi istoric constituit intre care exista diferite tipuri de interactiuni si relatii in vederea exercitarii unei actiuni comune.
Caracteristicile definitorii pentru un grup sunt:
-conditionarea sociala existenta in timp
-existenta unor relatii in interiorul grupului
-prezenta unor scopuri comune si a unor idealuri
-contactul sau concurenta cu alte grupuri
3.Clasificarea grupurilor sociale
Din punct de vedere cantitativ sau dupa dimensiunea lor avem grupuri mari (natiunea, clase sociale) si grupuri mici (familia, grupuri de studii, elevi)
Din punct de vedere calitativ sau dupa gradul interactiunilor avem grupuri primare (familia) si grupuri secundare (asociatiile profesionale)
Grupurile mari cuprind multe persoane care se cunosc doar superficial, stabilesc relatii mediate si oficiale
Grupurile mici au un numar restrans de persoane care stabilesc relatii directe realizandu-se astfel o buna cunoastere a membrilor
Dupa forma lor de solidaritate pot fi clasificate in grupuri teritoriale sau geografice (comunitatile urbane si rurale) grupuri sau comunitati de interese sau contractuale (echipele de la locul de munca) grupuri etnice si asociatiile voluntare
Dupa modul de construire sunt grupuri naturale care se constituie spontan (grupurile de prieteni si grupuri artificiale).
In functie de gradul de deschidere avem grupuri deschise si grupuri inchise
Ultimul criteriu analizat este apartententa individului la grup conform careia exista grupuri de apartenenta la care individul paritipa efectiv si grupul de referinta
II. Clasele sociale sau grupurile sociale mari
Grupul mare este o formatiune sociala bine definita structurata pe temelia unor retele  de norme si valori statusuri si roluri. El se deosebeste de grupul mic prinurmatoarele trasaturi:
-dimensiunile cantitative sporite atingand cifre de ordinul milioanelor
0accentuarea elementelor formale
Structura si stratificarea sociala
Prin structura sociala intelegem totalitatea grupurilor si a relatiilor intre grupurile umane care constituie o societate un sistem de legaturi stabile responsabile intrinseci rezultate din interdepnendenta grupurilor.
Prin relatiile pe care sle desfasoara grupurile umane realizeaza bazele stratificarii sociale
Stratificarea sociala este o distributie a indivizilor ce compun societatea sau a pozitiilor sociale pe care indivizii le ocupa intr-un sistem ierarhizat.
Clasa sociala este o forma de stratificare in care apartenenta la diferite grupuri sociale si relatiile intre acestea sunt determinate in primul rand pe criterii economice.
statusul exprima pozitia unei persoane in spatiul social.
Stratul a fost definit in mod uzual ca fiind compus din persoane care ocupa pozitii similare pe anumite scale evaluative.
III.Grupurile sociale mici
Grupul mic este un ansamblu de persoane intre care se stabilesc relatii recirpoce directe si statornice in cadrul unor activitati similare ce conduc la realizarea scopurilor relativ comune.
Structura grupului mic  consta din relatiile directe si relativ stabile dintre membrii sai. Numarul persoanelor care compun grupul mic variaza intre minim 2 sau 3 persoane si maxim 40. Limita aceasta maxima nu este strict precizata dar dincolo de ea este afectat caracterul direct al relatiilor.
Din perspectiva structurala grupul dispune de urmatoarele structuri semnificative:
a) Structura de comunicare
Ea sta la baza celorlalte structuri contribuind la mentinerea si stimularea lor
b) Structura cognitiva de intercunoastere
c) Structura socio-afectiva care poate fi formala sau informala.
Functii si procese la nivelul grupului mic
Principalele functii ale grupului mic sunt
-de integrare sociala a individului
-de reglare a comportamentului si a relatiilor cu semenii
-de securitate afectiva
Procesele care se manifesta in interiorul grupului mic sunt: stratificarea, repartitia trairilor afectiva, conducerea, competitia sau cooperarea.
Procesul stratificarii consta in dispunerea ierarhica a membrilor unui grup in functie de diverse criterii
IV. Familia ca si grup social primar
1.Interpretarea sociologica a familiei
In sociologie familia este considerata grupul social primar prin excelenta.
Definim familia ca fiind grup social in care membrii sunt legati prin raporturi de varsta , casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna coopereaza sub raport economic si au grija de copii. Familia este un grup social format dintr-un cuplu casatorit si copii acestora.
Casatoria e incheiata intre 2 indivizi  adulti fiind recunoscuta si aprobata social
Familia se distinge de alte grupuri umane prin trasaturi care-i sunt absolut proprii. Se admite in general ca ea:
-este unicul grup social caracterizat prin determinari naturale si biologice.
-este singurul grup intemeiat esential pe afectiune
-constituie cea mai mica societate umana, unitatea elementara, cea mai naturala si necesara, anterioara oricarui alt grup
-impaca respectul fata de traditie cu deschidere spre viitor, transmite experientele mostenite si face planuri pentru viitor

BIOFIZICA 09.03.12


                        Aparatul RONTGEN    
     Foloseste radiatii electromagnetice de tip X, sau se mai numesc radiatii RONTGEN pentru a produce imaginea unuiobiect pe o suprafata aflata de obicei sub obiectul respective.

    Ce sunt radiatiile X?
     Radiatiile X numite mai tarziu Raze Rontgen , au fost descoperite in anul 1895 de catre fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen in mod intamplator in timp ce experimenta cu razele catodice (fasciculi de electroni) provenite de la un tub de sticla vidat cu 2 electrozi. 
               Razele X sunt radiatii electromagnetice,ionizante, invizibile, cu lungimi de unda cuprinse intre 0,1-100 A (angstrom).
              Datorita lungimii de unda mici, aceste radiatii sunt foarte penetrante putand trece prin diferite materiale cum ar fi corpul uman, lemnul, piesele metalice dar nu foarte groase.
              Radiatiile sunt absorbite de corpuri in functie de densitatea lor: cu cat densitatea e mai mare, cu atat razele sunt absorbite mai mult. Pe acest principiu se bazeaza radio-diagnosticul. De exemplu mana unui om sta pe o bucata de film fotografic (plansa de radiografie) negative, inca neexpus la radiatii si lumina. Prin mana omului se trimite pentru scurt timp un fascicul de radiatie X. Oasele fiind mai dense vor absorbi mai multa radiatie, deci vor aparea pe film ca fiind albe (se numeste opacitate costala); filmul se innegreste in partile expuse la radiatie.
               Aparatul Rontgen e compus din:
-          un tub radiogen(tub generator de radiatii RO)
-          un transformator de inalta tensiune pentru crearea unei diferente de potential intre electrolizii tubului
-          un transformator de joasa tensiune pentru incalzirea filamentului (respective a catodului tubului radiogen)
-          organe de reglaj si masura a tensiunii de accelerare a curentului anodic precum si a timpului de expunere la radiatii.


Aplicatii si utilizarea radiatiilor in medicina
1.In scop diagnostic
- se face radiografie osoasa in :suspiciuni de fracture,spondiloze, sinuzite
- radiografie de torace : in suspiciuni de pneumonii,cancere
- radiografia aparatului urinar : in suspiciune de litiaza renala (+- substanta de contrast)

2.In scop terapeutic(se numeste radioterapie)
     Termenul de radio-terapie se refera mai ales la radioterapia externa, denumita si radio-terapie transcutanata (adica strabatand pielea) in care sursa de radiatii e exterioara bolnavului si produce un fascicul care atinge tesuturile profunde abia dupa ce a traversat pielea si tesuturile superficiale.


NURSING 14.03.12

Pregatirea pacientului
Informam pacientul despre necesitatea tratamentului injectabil. Alegem pozitia pacientului in functie de tipul de injectie si capacitatea de mobilizare a acestuia.
La nevoie locul de electie se rade pentru a preveni contaminarea cu anumiti agenti infectiosi
Avertizam pacientul despre posibila durere care apare in cazul anumitor injectii sau vaccinuri
Dezinfectam locul de electie cu tampoane imbibate in solutie dezinfectanta (alcool etilic) dupa care lasam 30 de sec. pentru uscare ca sa evitam introducerea solutiei dezinfectante impreuna cu acul
Dupa efectuarea injectiei, acul atasat pe amboul seringii se scoate cu miscare rapida pe aceeasi directie pe care a fost introdus.
In cazul tratamentelor de durata se va alterna obligatoriu locul injectarii

Tehnica montarii seringa-ac
-verificam integritatea ambalajului, a seringii si a acului
-verificam data expirarii
-exfoliem ambalajul seringii de unica folosinta
-mentinem acul in mana stanga si fixam amboul seringii aflate in mana dreapta prin rotire, dupa care putem sa retragem acul din carcasa protectoare

Incarcarea seringilor
In cazul in care avem fiola elimberam lichidul din gatul fiolei prin miscari de rotatie sau pur si simplu o tinem si o lovim usor cu indicele pentru ca acesta sa se scurga in corpul fiolei apoi deschidem fiolelel prin rupere, Fiolele care au un guleras nu mai trebuiesc taiate cu pila iar fiolele care au pe capul fiolei un punctulet se vor tine cu partea puncatata inspre noi si deschiderea fiolei va fi in sens invers.
Fiola deschisa se tine cu policele, indexul si medianul mainii stangi. Se introuce apoi acul in fiola, indexul mainii drepte il mentinem pe ariprioarele seringii iar cu policele si cu medianul efectuam miscarea de tractiune. In acest moment solutia va fi aspirata inclinand simultan fiola cu cantitatea de lichid aspirata. Dupa incarcare eliminam bulele de aer aspirate in seringa prin tinerea seringii in pozitie perpendiculara in sus pana cand lichidul apare la varful acului.
In cazul flacoanelor cu pulbere, aspiram ser in seringa, indepartam dopul metalic sau de plastic, dezinfectam dopul de cauciuc cu tampon si alcool, introducem treptat serul pentru a nu produce presiune, dand drumul la piston care va recupera in aer canitatea de ser introdusa, agitam bine introducem aerul aspirat si astfel lichidul va iesi inapoi in seringa.
In cazul flacoanelor cu solutie, indepartam capacul, dezinfectam capacul, aspiram in seringa o cantitate de aer egala cu volumul de lichid dorit, introducem seringa cu acul in dopul de cauciuc si impingem aerul in flacon. Prin presiunea creata solutia va intra in seringa, Pentru mai multe seringi repetam manevra.
La injectare schimbam obligatoriu acul.

Precautiunile universale
Considera toti pacientii potential infectati
Considera produsele biologice (sangele, urina, scaunul, LCR) potential infectate
Considera instrumentarul si materialul folosit in practica medicala contaminate/infectate dupa utilizare.

Injectia intramusculara
Locul de electie ales pentru injectia intramusculara:
-regiunea supero-externa fesiera
-muschii externi (anteriori ) ai coapsei in treimea mijlocie. zona este obisnuit folosita pentru sugarii care au musculatura mai dezvoltata in aceasta regiune decat in cea fesiera.
-fata externa a muschiului deltoid, fara rotirea bratului
Efectuarea injectiei
Injectia intramusculara poate fi facuta pacientului aflat in decubit lateral, ventral, sezanda
Pozitia de ortostatism prezinta mari riscuri deoarece musculatura nu poate fi total relaxata existand astfel riscul ruperii acului. In caz de durere vie, lipotimie pacientul se poate prabusi.
In pozitia sezand injectia se executa in toata regiunea fesiera de deasupra punctului de sprijin.
Dupa pozitionarea pacientului urmeaza dezinfectia locului de electie care se va face timp de un minut dinspre centru spre afara.Fixam regiunea aleasa cu policele si indexul sau medianul minii stangi iar cu mana dreapta cu o miscare rapida introducem acul perpendicular pe piele aproximativ 4-7 cm.
Pozitia mainii pe seringa
Degetul mic pe ambou pentru o buna fixare iar celelalte 3 degete le fixam pe corpul seringii impreuna cu policele.
Introducem acul in totalitate, aspiram sa vedem daca nu am lovit un vas de sange apoi introducem lent solutia  prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte, indexul si medianul fiind fixate pe aripioare. Cu mana stanga sustinem acul pe amboul seringii.
Dupa injectarea totala a substantelor medicamnetoase sustragem acul pe aceeasi directie pe care am intrat apasand apoi locul intepaturii cu un tampon de vata dezinfectata iar pentru o  mai buna absorbtie masam usor zona respectiva.
Dupa injectie pacientul va sta in repaus 5-10 minute.
Absorbtia medicamentului introdus incepe dupa 5-10 minute cu exceptia celor uleioase care se absorb mai greu.
Complicatii posibile
-durere vie la atingerea unui nerv/terminatii nervoase
-paralizia partiala sau totala in cazul atnigerii nervului sciatic
-hematom in cazul punctionarii unui vas de sange pe traseul intepaturii.
-embolie uleioasa prin introducerea unei solutii uleioase fara verificarea prin aspiratie
-ruperea acului
-abcesul ssau injectia datorita tehnicii incorecte de lucru (nerespectarea sterilizarii)
-transmiterea de boli infecto-contagioase prin refolosirea acelor si seringilor
-iritatie periostala: injectarea substantei aproape de os
-necroza tesuturilor prin introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa
-flegmonul: supuratie aseptica prin solutii care nu se reabsorb

Administrarea subcutanata
Pe calea subcutanata administram substante usor resorbabile de obicei solutii cristaline si foarte rar substante uleioase
Injectia subcutanata se face prin ridicarea uniei cute tegumentare si inteparea sub aceasta intr-un unghi de 45 de grade. Subcutanat se administreaza insulina, anticoagulante, anumite vaccinuri, interferon etc
Locul de electie: in tesutul subcutanat in regiunea periombilicala, regiunea externa a bratelor si a coapselor, regiunea deltoidiana, regiunea foselor iliace
La alegerea locului de electie evitam zonele de infiltratie prin injectari anterioare, zonele cu foliculite, furunculi sau alte abcese la nivel tegumentar.
Efectuarea injectiei
Pozitia pacientului este sezanda cu unul din membrele superioare sprijinite pe sold.
In cazul alegerii zonei periombilicale pacientul va sta in decubit dorsal
Dezinfectam zona care urmeaza sa o intepam. seringa incarcata cu solutie si acul adaptat o tinem in mana dreapta iar cu policele si indexul mainii stangi face o cuta mana stanga fiind situata superior cutei. Intepam la baza pliului si patrundem longitudinal in profunzimea stratului subcutanat 2-3 cm. Eliberam pliul asoiram usor pentru a verifica daca nu am patruns in sange, injectam solutia lent. Se tamponeaza locul masand usor absorbtia medicamentului incepand dupa 5-10 minute.
Complicatii posibile
-durere exacerbata prin lezarea unei terminatii nervoase caz in care putem retrage acul si sa il redirectionam
-ruperea acului
-hematom
-injectie, abces sau flegmon
-necroza testuturilor prin injectare de solutii iritante pentru tesutul celular subcutanat
Tratamentul cu insulina
Pentru administrarea insulinei diabetologii au stabilit diferente de absorbtie vis-a-vis de locul de electie. Astfel injectarea din brat are o absorbtie mai mica decat periombilicala dar mai mare decat la coapsa astfel incat absobrtia abdominala e de 2 ori mai mare decat cea de la coapsa.
Deasemenea au stabilit o schema de tratament in functie de absorbtie si anume:
-dimineata in peretele abdominal, iar seara in coapsa
In acelasi timp pacientii insulino dependenti trebuie sa alterneze locul de injectare deoarece prin supra solicitare tegumentul devine dur cicatrizat cu procese metabolice modificate in sens negativ. Orice schimbare a tratamentului cu insulina trebuie facuta cu multa prudenta si numai sub supravegherea medicului.
Tipul doza si momentul injectarui insulinei sunt stabilite de doctor

NURSING 13.03.12

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Se face pe mai multe cai:
-Calea digestiva: orala, sublinguala, rectala
-Calea respiratorie
-Calea percutanata prin tegumente si mucoase
-Calea  urinara
-Calea parenterala

Calea parenterala (injectii intramusculare, subcutanate, intradermice,intravenoase)
Injectiile reprezinta introducerea traumatica a substantelor medicamentoase in stare lichida in organism prin intermediul unui ac adaptat la o seringa
Avantajele caii parenterale fata de alte cai de administrare:
-efectul e mai rapid
-absorbtia e mai usuoara
-doza poate fi socotita mult mai exact si evita actiunea sucurilor gastrice din stomac,
-in caz de intoleranta digestiva si tulburari de deglutitie, la pacietnii comatosi calea parenterala este foarte eficienta
Mod de administrare:
Injectiile sunt
-intotdeauna prescrise de medic
-sunt interventii care servesc la diagnosticarea, ameliorarea sau vindecarea diferitelor afectiuni ale organismului reprezentand un vast domeniu de responsabilitate si competenta pentru asistentul medical
Calea de administrare a injectiilor e indicata tot de medic si el o alege in functie de :
-scopul injectiei
-rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism
-absorbtia si metabolizarea medicamentului
-interactiuni medicamentoase
 Tipuri de injectii pe competente
-injectia intramusculara intra in competenta asistentei medicale si reprezinta injectarea substantei in tesutul muscular
-injectia subcutanata intra in competenta asistentei medicale si reprezinta injectarea unei substante medicamentoase in tesutul subcutanat si hipoderm
-injectia intradermica intra in competenta asistentei medicale si reprezinta injectarea unei substante medicamentoase in grosimea dermului
-injectia intravenoasa intra in competenta asistentei medicale dar si a medicului si reprezinta injectarea unei substante medicamentoase in vasele sanguine venoase
-injectia intraarteriala: administrarea apartine exclusiv medicului si reprezinta injectarea unei substante medicamentoase intr-o artera
-injectia intracardiaca: administrarea apartine exclusiv medicului si reprezinta injectarea unei substante medicamentoase in inima
-injectia intramedulara administrarea apartine exclusiv medicului si reprezinta efectuarea injectiei in maduva osoasa
-injectia subarahnoidiana: competenta apartine exclusiv medicului si efectuarea injectiei se face in spatiul intrarhidian, intre L4-L5, se poate face in scop explorator pentru extragerea lichidului cefalo-rahidian  sau poate fi folosit in ansestezii denumite si rahianestezii

Prezentarea farmaceutica a substantelor injectabile
Le gasim sub forma de fiole, flacoane cu solutii sau pulbere care urmeaza a fi dizolvata, in seringi preumplute
Substantele medicamentoase pot fi solutii apoase, suspensii cu absorbtie intarziata si solutii uleioase
Inainte de uz verificam intotdeauna:
-integritatea ambalajului
-verificam daca medicamentul e cel de care avem nevoie si daca e in dozajul dorit
-termenul de valabilitate
-calitatea solutiei de injectat
In cazul emulsiilor injectabile acestea se vor agita inainte de utilizare. Fiola odata taiata si aspirat din ea o anume cantitate nu se mai pastreaza pentru o alta administrare

Materiale necesare pentru executarea injectiilor:
-tava speciala pentru tratament
-substanta de injectat
-seringa sterila
-ace (pt aspirat si administrat)
-tampoane
-solutie dezinfectanta
-manusi
-pansament adeziv/leucoplast
-recipient pentru colectarea deseurilor

Seringa
Este formata dintr-un cilindru si piston.Pistonul are la capat un ambou care poate fi diferit. Amboul tip LUER este cel mai folosit si asigura o buna fixare a acului pe suprafata lui. Amboul tip RECORD este ami subtire si pozitia acului datorita suprafetei mici de fixare este mai nesigura
Amboul LUER-LOCK, este amboul pe care se adapteaza acele obisnuite pentru sistemul luer doar ca le adaptam prin infiletare
Seringile sunt de mai multe marimi: 2, 5, 10, 20, 50, fiind de unica folosinta. Cele de 1 ml pentru insuline sunt divizate in mod diferit:
-cele mai multe au 100 de diviziuni/ml si sunt folosite pentru insulina de 100 unitati/ml.
-sunt de 1 ml cu 40 de diviziuni/ml pentru insulina de 40u/ml

Acele
Sunt de lungimi , calibru, lumen diferit putand fi cu bizou (varful) lung sau scurt. Acele care prezinta varf indoit sau margini neregulate nu se folosesc ci se arunca
Acele cu bizou scurt se folosesc de obicei pentru injectiile intradermice su subcutanate