SOCIOLOGIE 21.05.2012

CERCETAREA SOCIOLOGICA
Etapele cercetarii sociologice
Consideram ca orice investigatie sociologica porneste de la 3 etape mari si anume:
-pregatirea cercetarii,
-culegerea informatiilor,
-valorificarea informatiilor obtinute prin metode si tehnici specifice de prelucrare
Exista mai multi pasi care trebuiesc realizati in etapa de pregatire  a cercetarii  iar acestia sunt:
1. Elaborarea proiectului de cercetare
Este faza in care se alege tema cercetarii iar apoi se stabilesc obiectivele si scopurile cercetarii.
2. Studierea bibliografiei
Aceasta faza permite usurarea muncii sociologului din urmatoarele perspective:
-utilizarea unor scheme si teorii explicative a caror validitate a fost testata
-folosirea unor ipoteze de lucru rezultate dintr-o cunoastere in prealabil a domeniului studiat.
-aplicarea unor metode, instrumente sau procedee care au condus deja la rezultate consistente in domeniul respectiv
Studierea bibliografiei serveste constituirii codului teoretic necesar pentru activitatea ulterioara.
3. Precizarea conceptelor
Intotdeauna este bine sa se foloseasca  un limbaj curent si in termeni clari
4. Operationalizarea conceptelor
Este un ansamblu de operatii prin care insusirile definitorii ale notiunilor  pot fi identificate sau masurate
5. Stabilirea ipotezelor de lucru
O ipoteza este un enunt referitor la relatia dintre 2 sau mai multe fenomene, ipoteza este deci o explicatie plauzibila care devine teorie  daca cercetarea o confirma.
6. Alegerea metodelor si tehnicilor
Termenul de metoda are 2 sensuri si anume:
-in sens larg metoda este o modalitate generala, o cale de abordare a realitatii, un principiu fundamental care ghideaza intreaga desfasurare a unei cercetari
-in sens restrans metoda este modalitatea efectiva de investigare a realitatii (ex: ancheta, observatia, interviul)
Tehnicile sunt operatiile concrete de inregistrare si manipulare a faptelor iar procedeele desemneaza de regula operatia de prelucrare a datelor unei cercetari
7. Construirea instrumentelor de lucru
Instrumentul este acela care concentreaza si concretizeaza o anumita metoda (ex: chestionarul si testul)
Orice instrument sociologic trebuie sa indeplineasca 2 cerinte fundamentale si anume:
-validitatea: proprietatea instrumentului de a dezvalui cercetatorului ceea ce acesta urmareste sa obtina prin cercetarea sa ajutandu-l  sa masoare exact ceea ce isi propune
-fidelitatea: capacitatea unui instrument de a reda in mod constant anumite insusiri specifice fenomenului studiat repetand masurarea unui fenomen neschimbat cu ajutorul fidelitatii instrumentului; se va obtine acelasi rezultat
8. Delimitarea esantionului
Alegerea unui esantion se foloseste in situatiile in care populatia este extinsa si nu este posibil si nici eficient sa se studieze in totalitatea sa. O subpopulatie aleasa cu grija pe baza unor principii statistice pentru a fi reprezentativa poate inlocui in bune conditii cercetarea intregii populatii. Partea din populatie aleasa pentru cercetare se va numi esantion. Alegerea unui esantion reprezentativ este una din cele mai serioase probleme ale unei cercetari
9. Organizarea actiunii practice
Cercetarile se efectueaza adesea cu personal numeros, pe teritorii extinse si in timp indelungat.
Organizarea unei asemenea actiuni complexe trebuie sa surprinda urmatoarele aspecte
-planificarea riguroasa in timp a desfasurarii studiului
-estimarea costurilor si asigurarea resurselor financiare si materiale
-organizarea muncii in cadrul echipei de cercetare si stabilirea responsabilitatilor fiecarui membru
-rezolvarea problemelor legate de conditiile de existenta si de lucru in teren
-programarea aspectelor care tin de cercetarea propriu-zisa
 
  Chestionarul sociologic in anchete si sondaje
Cu ajutorul chestionarului se realizeaza culegerea datelor in anchete. El va cuprinde o serie de intrebari care urmeaza a fi adresate oamenilor care formeaza esanionul de testare.
Reguli de formulare a intrebarilor
1. Cum trebuie sa fie intrebarile?
Intrebarile care formeaza chestionarul trebuie sa fie simple, clare, concise, si sa aiba un cadru de referinta precis
2. Cum nu ar trebui sa fie intrebarile care formeaza un chestionar?
Intrebarile nu trebuie sa fie prea lungi, sa nu sugereze un anumit tip de raspuns din partea oamenilor, sa nu creeze neintelegeri de continut si sa nu contina cuvinte vagi sau imprecise.

  Clasificarea chestionarelor si a intrebarilor
1. Dupa forma notarii raspunsurilor exista intrebari:
-inchise care prezinta un grad de libertate restrans permitand doar alegerea unui raspuns dinainte fixat
-intrebari deschise permit un raspuns detaliat
-intrebari mixte
2. Dupa continut avem intrebari:
-factuale cu privire la varsta, profesie, stare civila etc.
-de opinie prin intermediul lor se pot solicita pareri ale subiectilor cu privire la o gama larga de fapte sociale incepand cu cele obisnuite, banale si terminand cu cele mai importante probleme ale vietii economice politice sociale si culturale
3. Dupa modelul de aplicare avem chestionare:
-autoadministrate: inregistrarea raspunsurilor se face chiar de catre persoana testata
-administrate: chestionare aplicate de catre o persoana din echipa de cercetare (sunt cele mai eficiente dar si cele mai costisitoare)

  Structura chestionarelor
Respectarea cerintelor are in vedere incalzirea relatiei dintre operatorul de ancheta si subiect prin intrebari introductive usoare si aparent neutre care sa nu-l oboseasca sau indispuna pentru inceput pe subiect.
Clasificarea intrebarilor dupa rol si pozitie:
-intrebari introductive (nume, varsta, studii etc)
-intrebari care privesc continutul propriu-zis al temei pe capitole
-intrebari de trecere care au rolul de a face trecerea de la un obiect al anchetei la altul
-intrebari filtre: au ca si scop selectarea subiectilor care urmeaza sa raspunda sau nu la un grup de intrebari
-intrebari de control: acestea urmaresc sa stabileasca gradul de cunoastere si de sinceritate a subiectului in legatura cu domeniul cercetarii
-intrebari bifurcate: separa raspunsurile in pro si contra dar nu opresc subiectii in a urma succesiunea intrebarilor
-intrebari de identificare: cu ajutorul lor se indentifica o serie de caracteristici personale ale subiectilor
In ce priveste dimensiunea chestionarului nu exista un numar optim sau un standard al intrebarilor.

  Esantionarea sau cercetarea selectiva
Interviul este un dialog fata in fata care urmareste aprofundarea unor aspecte printr-o discutie relativ libera.
Interviul medical sau clinic urmareste stabilirea unui diagnostic adecvat eliberarea bolnavului de obsesii generate de boala  si prescrierea unui tratament

  Tipurile interviului sociologic
In cadrul anchetelor sociale se pot aplica mai multe tipuri de interviu iar clasificarea lor depinde de un ansamblu de factori si cerinte cum ar fi:
-obiectivele studiului;
-volumul de informatii colectate;
-numarul persoanelor care au fost intervievate
-etapa in care se afla cercetarea
Clasificare:
a) Dupa gradul de structurare al intrebarilor avem interviu structurat, interviu semistructurat si interviu nestructurat
b) Dupa obiective, teluri si etape avem interviu clinic, interviu de angajare, interviu de profunzime
c) Dupa numarul de persoane intervievate avem interviu individual si interviu de grup
d) Dupa calitatea intervievatilor avem interviu cu personalitati, interviu cu specialisti si interviu cu oamenii de rand sau populatia

  Reguli de aplicare
Datorita faptului ca interviul este o relatie informativa libera intre subiectul intervievat si operatorul de ancheta acesta din urma, este necesar sa posede calitati si deprinderi privind relatiile cu oamenii pentru a castiga increderea acestora
Datorita acestor exigente este necesara formarea personalitatii operatorului si respectarea unor reguli in ce priveste interviul si anume:
-un bun operator trebuie sa dispuna de un capital cultural bun si diversificat pentru a fi un bun partener de discutie in orice domeniu
-cunoasterea psihologiei oamenilor constituie o alta conditie de reusita a interviului
-operatorul de interviu trebuie sa fie politicos, amabil, rabdator si rezistent la stres
-conduita operatorului in timpul interviului trebuie sa fie interesata si in acelasi timp neutra in raport cu manifestarile subiectului
-dupa intrarea in contact cu subiectul care va fi anchetat operatorul ii explica scopul interviului iar apoi incepe sa puna intrebarile; daca raspunsul intarzie sa apara sau se formuleaza cu greutate atunci operatorul poate interveni pentru a explica mai pe larg intrebarile dar nu pentru a sugera un raspuns  sau a-l ajuta pe subiect  in formularea unuia
-tinuta sobra si infatisarea exterioara a operatorului de ancheta poate influenta in mod pozitiv relatia sa cu subiectii
-este foarte important ca operatorul sa prezinte si o tinuta morala ex: sinceritate si punctualitate
-perseverenta, rezistenta psihica si tenacitatea sunt alte trasaturi necesare pentru operatorul de ancheta